Pozitie personala in actul impacarii

de VIRGIL MAXIM

-cosemnata si de alti legionari prahoveni-

Orice act de impacare intre doua parti in conflict intervine in urma recunoasterii de catre partea vinovata a pozitiei ofensatoare fata de cealalta parte. Si astfel, orice greseala se iarta, conditionata de actul recunoasterii si asumarii consecintelor acestei greseli. Ca sa aiba loc acest act, partea care a gresit trebuie sa demonstreze si sa prezinte constiinta vinovatiei. Iar ca urmare directa, aceasta parte vinovata nu poate pune conditii, nici nu poate avea pretentii sa i se recunoasca vreun drept - in afara de cel al vinovatiei. De aceea, partea vinovata vine cu toata smerenia, depunand in fata partii lezate toate ofensele, blasfemiile si tot ce a constituit o greseala gandita, vorbita, scrisa sau faptuita.

Deci, venind la actul concret al asa-zisei impacari dintre cei ce au iesit din actul de unitate si ascultare fata de Comandantul Miscarii Legionare, Horia Sima, si cei ce au ramas in acest act, primii trebuie sa aduca actele savarsite in afara unitatii de ascultare, si asa cum le-au facut publice in plan international, publica sa faca acum si retractarea lor, deconspirand toate actiunile lor care au fost speculate de adversarul de credinta sau au fost savarsite in colaborare cu el, suportand consecintele acestei deconspirari. Numai asa putem avea incredere ca actul pocaintei este sincer.

In cazul ca vin cu pretentia "sa trecem peste trecut", realizandu-se impacarea in care tot ei sa aiba cuvantul si sa ne invete ce inseamna a fi legionar, inseamna sa ne lasam indusi in eroare si sa ne predam in mod constient actului de subordonare fata de dusmanul care-i manevreaza. Inseamna sa facem o tradare, inscriindu-ne cu buna stiinta in formula diversiunii, servind unei Legiuni conduse din umbra de puterea politica oficiala.

Nu avem dreptul sa discreditam acest patrimoniu de jertfe. Miscarea Legionara este poarta prin care se intra in templul neamului pentru a aduce jertfe de lauda, multumire si cerere pe altarul inchinat neamului si lui Dumnezeu, poarta sfintita prin jertfele pe care le-a adus. Cel ce vine sa slujeasca neamul intrand pe alta poarta, este fur si talhar. Este o singura poarta de intrare: cea a jertfei. Miscarea Legionara nu este o trambulina pentru lansarea celor care urmaresc realizarea intereselor personale sub masca dragostei de neam si Dumnezeu. Nu trebuie sa ne lasam inselati de vorbe dulci mestesugit spuse de cei ce vin la noi imbracati in piei de oaie, dar pe dinauntru sunt lupi rapitori.

Ce fel de impacare, deci? Si cu cine?

A pronuntat vreunul dintre ei: "Iarta-ma!" sau "Iertati-ne! Am gresit fata de Dumnezeu si Legiune"?

Cine sunt acesti oameni, fosti camarazi, care vin cu tot bagajul lor de perfidie ca sa ni-l impuna prin frauda sentimentala?

Nu avem dreptul sa facem compromisuri morale pe seama Legiunii, in raport cu principiile de conducere. Nu ne intereseaza acuzatiile din afara si mai ales cele masluite de securitate. Si Hristos a fost acuzat ca uzurpator politic; si Capitanul de tradare si ca a intrat in slujba intereselor straine; si Horia Sima de incapacitate politica si ca a fost agent hitlerist. Noi stim ce se urmareste prin toate aceste acuzatii.

De ce nu sunt acuzati nici unul din cei ce au iesit din unitatea de ascultare? Cand vor deconspira toata lucrarea la care au luat parte impotriva unitatii de ascultare legionara, fiti siguri ca vor fi loviti si ei. Pana atunci nu putem avea incredere in niciunul din cei ce vor sa para pocaiti, dar vin cu tot bagajul de necinste sa-l verse in sufletele noastre.

Refuzam sa-i primim! Asteptam adevarata lor intoarcere. O vom recunoaste si fara sa fie cersita. Nu putem cadea in politicianism!

Nu trebuie scapat din vedere ca linia politica a Miscarii Legionare trebuie sa fie integrata in linia de unitate morala si de jertfa pentru Adevarul suprem revelat si pastrat in Sfanta Biserica si in traditia de lupta a voievozilor si a domnitorilor romani-crestini.

Cei ce au uitat ca inainte de a fi un partid politic, Miscarea Legionara este o scoala morala care doreste innoirea spirituala a neamului romanesc in viziunea crestin-ortodoxa, au cazut in politicianism. Si au iesit astfel din unitatea de gandire si traire, care este forta morala si politica in fata adversarului, devenind astfel prada usoara pentru dusmanul de ideal.

In Legiune nu se fac experiente ale principiilor de conducere, ale idealurilor sau ale metodelor de lupta. Se adapteaza doar la fazele nou create in istorie, fara compromisuri sau devieri de la linia morala. Cel ce a intemeiat Legiunea a pus piatra de temelie, si nici un Sfintescu, nici un Marian Munteanu, nu pot sa-si revendice aceasta temelie, nici sa puna o alta. De acum inainte nu se mai poate iesi din aceasta viziune. Cine este de buna credinta, zideste pe ea. Dar sa ia seama cum zideste, caci lucrul fiecaruia va fi dat pe fata.

Eu vreau sa indic aici criteriul dupa care sa fie recunoscut - acum, cand judecata si simtirea multora dintre noi sunt tulburate de aparente - adevarul de minciuna, slujitorul cinstit sufleteste de inselatorul pervers.

Sfantul apostol si evanghelist Ioan spune cu privire la cei ce veneau in numele lui Hristos invatand invataturi sucite: "Noi suntem din Dumnezeu. Cine cunoaste pe Dumnezeu, asculta de noi; cine nu cunoaste pe Dumnezeu, nu asculta de noi. Din aceasta cunoastem duhul Adevarului de duhul ratacirii." (I Ioan 4,6) Deci ierarhia investita de Duhul dumnezeiesc este singura indreptatita sa vorbeasca in numele Adevarului si sa ceara ascultare. Ceilalti sunt prooroci mincinosi si hristosi mincinosi. Si aceasta pentru ca acesti inselatori contestau Crucea (suferinta) ca mijloc de purificare si biruinta prin jertfa.

Si celor care s-au desprins din unitatea de ascultare, Crucea le-a fost sminteala, si au ales calea cea larga si usoara a satisfactiilor personale, pamantesti; i-au considerat pe marturisitorii jertfelnici - in frunte cu Horia Sima - ca nerealisti in problemele politice si i-au hulit. Nici betivii, nici hotii, nici curvarii, nici un pacatos nu se indreptateste pe sine cu pacatul sau. Acestia si-au facut insa din pacatul lor un act de mandrie in fata lumii.

Uitati-va la toata activitatea acestora si veti gasi doar insulte, blasfemii, minciuni, rautati si tot felul de acuzatii gratuite, iar Horia Sima nu numai ca nu le-a raspuns cu aceeasi moneda - el nu se putea cobori la acel nivel - dar s-a ingrijit de drumul Legiunii, pastrandu-i curatia doctrinara si de traire, asteptandu-i pe acesti hulitori sa vina la dreapta intelegere. Aratati-mi un singur cuvant de jignire din partea lui Horia Sima in oricare scriere a lui la adresa celor ce-l blasfemiau. El pluteste deasupra micimilor sufletesti si de acolo indica drumul pentru noi toti. Cei ce nu pot suporta inaltimea cugetarii si trairii lui jertfelnice pentru neam, tara si Dumnezeu, scuipa in sus, dar scuipatul le cade pe propria fata.

Toata actiunea impotriva hoardelor bolsevice cotropitoare a fost initiata, organizata si efectuata de Horia Sima si de cei ce au inteles sa moara pentru a mentine treaza in constiinta neamului nostru si a lumii intregi ideea de jertfa pentru Adevarul dumnezeiesc si national. In timp ce disidentii isi faceau afacerile lor politice de discreditare, punandu-se la dispozitia vrajmasilor, Horia Sima si noi toti din tara suportam consecintele acestui joc murdar.

La Pitesti, la Gherla, la Targsor, la Canal, la Aiud, in munti, pretutindeni in inchisorile si lagarele de munca fortata din tara, legionarii loviti si ucisi erau cei care se mentineau in linia de ascultare fata de Horia Sima. Pe Horia Sima voiau sa-l distruga adversarii. de el voiau sa ne desolidarizam, de el, atat ca persoana, cat si de activitatea lui, stiind ca in acest fel unitatea de lupta va fi anihilata. Iar acesti disidenti luau parte la aceasta actiune direct si indirect, alaturandu-se dusmanului. Ne-au durut mult loviturile dusmanilor, dar ne-au sfasiat inima cutitele infipte pe la spate ale fostilor frati de credinta. Acum acestia vin fara nici o remuscare, ca si cum ei ar avea dreptul sa judece, sa condamne si sa re-edifice Legiunea. Ei bine, nu putem ingadui asa ceva! Ar insemna sa abdicam de la apararea Adevarului.

Strainii care au cercetat fenomenul legionar si care nu pot fi banuiti sau acuzati de subiectivism partinic, au sesizat linia de continuitate a Capitanului prin actele lui Horia Sima si, prin confruntare, au dat pe fata si greselile celor ce au deviat de la linia legionara. Intre acestia ii citam pe cei mai importanti (ca documentare si analiza obiectiva) pe Michel Rallo si C.W.Forester, un italian si un american.

Fiecare dintre ei marturiseste mai intai, fara cuvinte ditirambice, inaltimea la care se situeaza doctrina legionara, singura dintre toate doctrinele nationaliste care se axeaza si se include in dogmele crestine ortodoxe si de aceea singura viabila in timp si pentru toate natiunile. Pe de alta parte, analizand actele de continuitate ale Legiunii sub conducerea lui Horia Sima, pun in evidenta fireasca si perfecta inaltime in lumina principiilor enuntate de Capitan.

Mai mult decat atat, C.W.Forester ne da si o lectie de intelept observator, invatandu-ne pe noi, legionarii, sa deosebim falsii si indraznetii uzurpatori de adevaratii conducatori legionari. In lucrarea sa, intitulata "Fenomenul legionar - de la Horia, Closca si Crisan la Horia Sima" (aparuta in 1993 la editura Romanian Historical Studies, USA), recunoaste chiar din titlul lucrarii spiritualitatea legionara ca pe o trasatura profund caracteristica spiritualitatii romanesti, permanenta ortodoxiei de veacuri a romanismului in care se integreaza si persoana lui Horia Sima.

"Cercetarea critica a trecutului ii irita pe marxisti, care lanseaza apoi contra-atacuri cu rauri de minciuni, distorsiuni si invective, care insa nu rezolva problemele. Ar fi si timp pierdut sa se intre intr-o asemenea intrecere in a prolifera invective. Numai afirmatiile sustinute cu argumentatie solida si facute cu tot calmul pot ajuta la aflarea adevarului. In acelasi timp, insertiunile false in campul cercetarilor, facute de persoane cu atitudini dubioase si controversate, pot si ele crea probleme inutile. Exemplu recent ni-l ofera o carte nou aparuta: Din luptele tineretului roman, semnata de un grup de patru fosti membri ai partidului Totul pentru Tara. Este evident totusi ca principalul autor este Duiliu Sfintescu, unul dintre conducatorii unui mic grup de exilati romani care s-au angajat intr-un proces menit sa preintampine o reinviere a Miscarii Legionare si a idealurilor ei.

Cei patru fosti membri pretind in cartea lor ca ar fi fost colaboratori permanenti ai lui Corneliu Codreanu. De fapt, ei erau membri ai secretariatului Miscarii. Horodniceanu a fost seful acestui grup, Smarandescu a fost ajutorul lui, iar ceilalti doi, Sfintescu si Stanicel erau aceia care deschideau usile biroului lui Codreanu pentru cei ce aveau audienta la el. Nici unul din ei nu a facut parte din manunchiul de sfetnici sau prieteni ai lui Codreanu, sau dintre cei care ar fi detinut functii mai inalte in Miscarea Legionara.

Cartea este un straniu exemplu de cum ar trebui conceputa si scrisa o carte de istorie. Ea reda multe citate ale diversilor analisti, dar lipseste obiectul la care aceste citate trebuie sa raspunda. Nici unul din citate nu te poate ajuta sa prinzi substanta si idealurile Miscarii Legionare. Teza principala este bazata pe justificarea supravietuirii Miscarii Legionare prin amintirea jertfelor si asasinatelor.

Nu se aminteste nimic de tratamentul de o barbarie nemaiintalnita (si nemaiauzita) aplicat legionarilor trimisi pe frontul din Rusia si nici de torturile celor trimisi in diferite locuri ale gulagului romanesc.

Culmea o constituie sfarsitul cartii. Ea se termina prin a reda insemnarile de la procesul ilegal inscenat in 1938, prin care a fost condamnat Corneliu Codreanu, fara sa se aminteasca nimic de procesul de reabilitare a lui, din 1940, care a avut loc la cea mai inalta instanta judecatoreasca civila. Explicatia este foarte clara: tot ce s-a intamplat dupa moartea lui Codreanu este anatema, pentru ca ei au adoptat o neinduplecata atitudine critica fata de noua conducere a Miscarii. Ar trebui sa fie stiut ca in Romania legionarii au respectat strict prima lege, a disciplinei interne, in timp ce in exil cativa fosti membri ai Miscarii Legionare, impinsi de ambitii personale sau servind interese straine, s-au desprins de Miscare."

Citatul din lucrarea lui C.W.Forester este edificator pentru oricine, legionar sau nelegionar, roman sau strain, iar noi indraznim sa deconspiram in continuare "actiunea Sfintescu". Dupa ce a lovit prin strainatate cat a putut, a venit si in tara in calitate de "consilier al Capitanului" ca sa ne invete legionarism. Dar pentru ca nimeni din toata masa de supravietuitori nu atesta acest act, Sfintescu a recurs la un santaj sentimental. In timp ce sotia Capitanului, d-na Codreanu, era bolnava si la o varsta inaintata - la care batranetea joaca multe feste omului - acesta ii aducea cadouri: tort adus cu avionul de la Paris, rugand-o sa primeasca darul din partea unuia ce a fost intotdeauna langa Capitan, care acum incerca sa-i indulceasca suferinta fizica si morala macar cu un gest de mica atentie. Biata femeie nu si-a dat seama ca la intrebarea care avea sa i se puna in ultima instanta - anume daca Sfintescu a fost sau nu printre sfetnicii lui Codreanu - ea nu va putea trece peste gestul lui plin de afectiune, fara sa zica macar cu jumatate de gura: "...da, ... da, ... a fost si el".

Sfintescu impreuna cu alti acoliti ai sai sunt deja cunoscuti ca tin in brate Miscarea pentru Romania, o "legiune" creata de guvernul neo-comunist ca diversiune. Bietul Marian Munteanu, cazut lamentabil in bratele S.R.I.-ului si ale lui Iliescu, a devenit peste noapte noul lider al spiritualitatii crestin-legionare. A copiat doctrina si modul de organizare al Legiunii, schimband pe ici, pe colo cate un termen (grup in loc de cuib, etc.) si iata ca nationalismul crestin romanesc (legionar) intrerupt la moartea lui Corneliu Codreanu reinvie cu el si cu formatia lui (tot Miscare), asumandu-si si o raspundere care-l depaseste harismatic. Cu un tupeu de nedescris, in oficiosul Miscarea sunt atacati legionarii supravietuitori, continuatori ai idealului legionar, inca plini de rani si suferinte trupesti si sufletesti, contestandu-li-se calitatea de legionari si afirmandu-se in aceasta demnitate alde Dungaciu si alti securisti, care revendica patrimoniul de gandire si traire legionara, pentru care n-au varsat nici un strop de sudoare, necum de sange, dar pentru care promit acte de jertfa mareata. Cu toate ca articolele din aceasta publicatie par a fi atacuri deschise la adresa puterii, nici Marian Munteanu, nici Sfintescu, nici Dungaciu sau alti corifei ai penitei incisive, nu primesc nici avertismente, nici amenintari telefonice sau scrise din partea actualei securitati si nici publicatia nu e catalogata si indexata ca fascista.

Numai cei ramasi in atitudinea de ascultare fata de unitatea de comanda legionara in spiritul lui Horia Sima, urmandu-si seful si la bine si la greu, primesc astfel de atentii, iar ceilalti inca reusesc sa mentina in stare de permanent conflict pe cei ce in buna lor credinta asteapta realizarea unitatii.

***

Asa cum am spus, vorbesc in numele neu. Fac parte din generatia Fratiilor de Cruce, a elevilor si studentilor care au crescut si respirat in duhul marilor inaintasi Mota si Marin, badia Istrate, Iordache Nicoara, Ernest Bernea si a tuturor tinerilor care au vazut in Capitan simbolul mantuirii neamului romanesc, in veacul acesta in care elita politica, ce luptase pentru realizarea unitatii teritoriale, a uitat ca trebuia completata cu realizarea unitatii spirituale.

Vorbesc deci si in numele lui Costache Oprisan, Constantin Pascu, Ilie Tinta (preotul), Titi Stoica, Valeriu Gafencu, Ion Ianolide, Nicu Mazare, Marin Naidim, Vasile Patrascu, al fratilor Scutaru si al miilor de studenti si elevi trecuti prin supliciile Pitestiului, Gherlei, Targsorului sau Cnalului care si-au oferit trupul si sufletul pe altarul marturisirii pentru /in unitate de ascultare fata de Comandantul Horia Sima.

Cine vrea sa treaca cu vederea, sa anuleze sau chiar numai sa minimalizeze importanta si valoarea actelor moral-politice ale Comandantului Horia Sima, trebuie sa anuleze si toate jertfele facute de acesti tineri, singurele recunoscute pana si de adversarul de ideal ca fiind cele care au mentinut Miscarea Legionara la nivelul de putere spirituala in fata lumii care nu ne-a inteles si care ne-a urat.

Aduceti alte jertfe, daca aveti, ale marturisirii pentru adevarul de credinta crestin-romanesc (legionar) ale celor care au iesit din unitatea de ascultare si veti vedea ca sau nu le veti gasi, sau nimeni nu se va sinchisi de ele. Ba din contra, va vor arata ca pozitia acestora a favorizat adversarului prilej de bucurie si material de lovire in adevaratii marturisitori.

Inca o data, in incheiere, accentuez: veniti cu tot bagajul de pacate pe care le-ati savarsit fata de Miscarea Legionara prin iesirea din unitatea de ascultare si faceti publica revenirea voastra prin recunoasterea acestor greseli.

***

Si acum, pentru tineri, simt nevoia sa spun:

Iubitii nostri copii, fiti atenti!

Buna voastra credinta, sinceritatea si curatenia inimilor voastre pot fi usor inselate de cei ce indraznesc a imbraca chipul ingerului de lumina. Incercati sa deosebiti duhurile celor ce "vin la voi in piele de oaie, dar pe dinauntru sunt lupi rapitori". Sa nu fiti pusi in situatia ca mai tarziu, poate prea tarziu, sa intelegeti ca buna credinta,cinstea sufleteasca, a fost speculata de cei ce au voit ca in fata voastra si prin voi sa se indreptateasca in postura de "furi ai Adevarului".

Pentru ca va iubim, pe voi, cei ce maine veti fi continuatorii acelui duh jertfelnic al neamului nostru, de aceea va prevenim. Ne-ar durea mult sa stim ca sufletul vostru a fost inselat in curatenia lui.

***

Am precizat aceasta atitudine din doua motive:

1. Pentru ca aceasta e singura atitudine valabila in actul reconcilierii celor doua parti aflate in litigiu moral si politic; oricine incearca alta solutie, greseste si fata de Dumnezeu si fata de Legiune si Neam.

2. Pentru ca nu cumva vreodata cineva sa poata invinui Legiunea ca a abdicat de la linia ei de demnitate morala si politica trasata de Capitan si continuata de Horia Sima prin noi toti, cei vii si cei morti in aceasta credinta.

As putea aduga: i-am cunoscut pe Traian Trifan, Marian Traian, Costache Oprisan, Valeriu Gafencu si pe toti marturisitorii acestei atitudini, poate ca tot atat de bine cat m-au cunoscut si ei pe mine, si stiu ca n-au jignit pe nimeni, niciodata, nici macar cu un gest, necum cu un cuvant. De data asta insa, cred ca fiecare dintre ei si-ar fi iesit din fire. Pentru sufletele lor sfintite in acte de jertfa fara precupetire si pentru sufletele celor care ne vor urma, peste toate slabiciunile si pacatele, aceasta este calea!

Vi se va reprosa ca sunteti ingamfati, ca nu intelegeti momentul, ca refuzati mana intinsa a fratilor vostri, ca va considerati singurii detinatori ai adevarului, etc, etc.

Nu raspundeti la asemenea insinuari! Mergeti pe drumul sfant trasat de Capitan si urmat de Horia Sima. Miscarea Legionara nu poate cobori actele ei de demnitate morala si politica la nivelul intereselor de grup sau personale. Cine vrea sa ramana in Legiune trebuie sa sacrifice interesele de grup sau personale, subordonandu-le unitatii de ascultare si disciplina.

Cine comenteaza aceasta lege de viata a Legiunii, n-a inteles nimic si e strain acestei spiritualitati. Sa-si gaseasca locul in lumea celor ce-si cauta platforme politice pentru lansarea persoanei sau grupului lor. Iar daca urmaresc interese straine, pentru zadarnicirea luptei legionare, stigmatul tradarii ii va insoti peste veacuri!

Atat!

Virgil Maxim

Ploiesti, Septembrie 1995

Subsemneaza la aceasta pozitie urmatorii: Constantin Georgescu, Gheorghe Dragon, Nicu Popescu, Mircea Finichiu, Stefan Ionescu, Constantin Rodas, Vasile Gurincu

Virgil Maxim, nascut la 4 Decembrie 1922, a decedat Miercuri, 19 Martie 1997, in urma unui infarct miocardic si a fost inmormantat in comuna sa natala Salciile-Prahova, Sambata, 22 Martie 1997.

Pentru virtutile dobandite in timpul vietii sale de legionar, parintele Liviu Branzas a cerut in fata camarazilor prezenti la mormant acordarea post-mortem a gradului de Comandant legionar lui Virgil Maxim.

[Acasa] [Inapoi] [Contact]