
Ultima actualizare:
25-08-2008
(c) Fundatia "George Manu", 2001-
|
Martirii sunt printre noi:
Aspazia Otel Petrescu

Desi au trecut aproape 20 de ani de la Revolutie, poporul român este încă
derutat si confuz. Modelul comunist s-a prăbusit, cu ce alt model va fi
înlocuit? Libertatea de exprimare si asociere, libera concurentă în economie
si alte principii democratice sunt necesare, dar nici pe departe suficiente
pentru realizarea plenară a personalitătii unei natiuni, si în special a
uneia profund traumatizate ca cea română.
Majoritatea românilor se declară crestini, ceea ce înseamnă
o aderare formală la un set de valori; dar pentru ca aceste valori să nu
rămână literă moartă, (cum se si întâmplă în cazul multora) e nevoie de
modele concrete, de oameni care prin trăirea lor în Cristos să întrupeze
valorile Evangheliei si astfel să constituie repere luminoase pentru
schimbarea în bine a societătii, pe baza credintei si moralei crestine.
Dacă luăm termenul “martir” în acceptiunea sa largă, aceea
de martor, de persoană care depune mărturie pentru Cristos prin vorbele si
faptele sale si mai ales prin capacitatea de jertfă pentru adevăr, atunci
putem spune că Dumnezeu a binecuvântat România actuală cu prezenta mai
multor mii de martiri care prin harul lui Dumnezeu au supravietuit
comunismului ca să fie azi, în relativa libertate în care trăim, dovezi vii
ale unei tragedii pe care 4 decenii n-am avut voie s-o cunoastem dar si ale
biruintei credintei în fata urgiei satanice.
Un exemplu de mare demnitate si profunzime îl constituie doamna Aspazia Otel
Petrescu, autoarea volumului de memorii “Strigat-am către Tine, Doamne”,
volum care se citeste pe nerăsuflate, atât faptele în sine cât si talentul
cu care sunt relatate, tinând cititorul într-o tensiune permanentă.
Cartea prezintă multe informatii foarte putin cunoscute
despre suferinta femeilor în închisorile comuniste (unde autoarea a petrecut
14 ani!), revelând o nouă dimensiune a barbariei regimului comunist dar si
tăria sufletului femeii crestine, care cu o fortă nebănuită a învins
teroarea, frigul, mizeria si înjosirile de nedescris, chiar si tortura...
oferind o pildă vie de iubire, răbdare, tenacitate si solidaritate. La
Mislea, la Miercurea Ciuc si în alte părti s-a scris o pagină însângerată a
eroismului românesc.
Aspazia Otel Petrescu este un model de luptător legionar,
format în spiritul lui Corneliu Zelea Codreanu si Ionel Mota, a trăirii
crestine si nationale integrale, în traditia luptei legionare ce avea deja o
vechime de două decenii. Atât în libertate cât si în detentie, ea a dat o
mărturie constantă a crezului său legionar de care nu s-a dezis niciodată.
Aspazia Otel Petrescu este o fiică a Bucovinei, colt de tară
de atâtea ori înstrăinat pe nedrept dar si izvor nesecat de talente si
caractere românesti. Amintirile ei despre tinutul natal si oamenii lui sunt
atât de vii si de pătrunzătoare, încât te duc cu gândul la avertismentul
profetic din psalmul 136: “Dacă te voi uita, Ierusalime...”
Aspazia Otel Petrescu este ardeleancă prin adoptie si
studentă a Clujului universitar. Performantele intelectuale brutal curmate
de arestare si cultura generală deosebită confirmă atmosfera de înaltă
tinută a capitalei transilvane. Volumul de memorii evocă însă si situatia
conflictuală din Clujul anului 1946 care a culminat cu revoltele
studentesti, ce demascau caracterul anti-românesc al regimului comunist.
Aspazia Otel Petrescu este o fiică a Bisericii Ortodoxe în
cadrul căreia a lucrat întreaga viată pentru binele neamului românesc. Ea
dovedeste însă si un profund respect fată de românii din cealaltă strană,
din Biserica Greco-Catolică, crunt loviti de represiunea comunistă. Simpatia
deosebită cu care mentionează numele călugăritelor si doamnelor
greco-catolice si romano-catolice (unele de origine străină) cu care a fost
închisă, dovedeste cu prisosintă acest respect fratern. Ascultarea, în anii
petrecuti la Cluj, a predicilor episcopului greco-catolic Ioan Suciu,
(martir al credintei în închisoarea de la Sighet) cât si devotiunea fată de
Sfânta Tereza de Lisieux ne prezintă gândirea superioară, lipsită de orice
fanatism sau exclusivism, a Aspaziei Otel Petrescu.
Impresia extraordinară pe care mi-a făcut-o această carte
m-a făcut să doresc foarte mult s-o cunosc personal pe distinsa autoare. Asa
că, pe 30 Aprilie, la câteva zile după Pasti, împreună cu sotia si fiicele
mele, ne-am urcat în masină si am mers în Moldova, la Roman, unde s-a
stabilit dânsa după anii detentiei. Orele petrecute împreună, nu le voi uita
niciodată.
Tineri români, nu lăsati timpul să treacă... Martirii mai
sunt încă printre noi !
Preot prof. Marius Visovan |